Live. Run. Live Some More.

5 august 2015 Entezita: Inflamatie a insertiilor osoase ale tendoanelor, ligamentelor sau aponevrozelor, adesea de natura traumatica. Se constata indeosebi la sportivi sau la profesiile care impun efort fizic si este localizata in zonele de insertie ce corespund muschilor solicitati. Asa a zis omul ieri la Spitalul de Ortopedie. Si il cred pe cuvant ca ma doare fesa dreapta de 3 saptamani. I-am zis Dl. Doctor, m-am saturat sa pull the Michael Jackson stunt a.k.a. sa stau cu mana intre picioare macar de 50 de ori pe zi. “Pai haideti sa vedem ce doare.” Misca omul piciorul in toarte partile din toate incheieturile. “Va doare? “Nu.” “Va doare?” “Nu.” Perspicace fata! “Sa stiti ca pe mine chiar ma doare, ca de asta am venit, dar nu ma doare acum.” Ca sa nu ii zic omului „cand ma atingeti dumneavoastra”. Sunt naspa. Doctorul este unul dintre putinii care mi-a placut foarte mult. Chirurg ortoped cu specializare pe traumatologie. Exact ce imi trebuie mie ca eu ma pricep sa ...

Hello dragilor! Nota : sa stiti ca am inceput sa scriu treaba asta imediat dupa Baneasa dar evident o termin la o luna dupa haha. Asa ca ignorati blah blah-ul de la inceput ca era valabil pentru atunci. In rest, facts are facts! Enjoy si va pup! * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Hai ca atata am tarat-o cu postarea asta e ceva incredibil. Dar numai pentru ca am avut o saptamana plina in more ways than one. Cam putin somn si totusi multa energie. Sefu’ zice ca de la luna plina. I-am zis eu ceva de bine la Luna plina si acum astept weekendul sa ma unwind putin si sa recuperez somnul. Ca sa ne intelegem, nu ma plang niciodata daca nu dorm pentru cauze… bune. Haha. Acestea fiind spuse, sa intram in paine. We’ll keep it simple ca memoria mea nu mai e ce a fost odata si cand se mai adauga si adrenalina si fericirea sunt aproape pe blank haha. Ajunge sa conteze doar trairea si sentimentul de dupa. After all, it’s all that matters. Sambata am fost du...

Know that it took me so long to write about this marathon because I’m still up a bit on Cloud no. 9 so to say. It falls into the “holy shit you did it” category. I mean, you literally friggin’ did it! I’ve waited for this damn marathon for 4 months. Not only that I’ve waited for it, but I’ve worked for it after at some point I had actually decided to postpone it for next year. And now that it finally happened, it kind of went by too fast, you know what I mean? Of course if you had asked me at like mile 25, I’d have said something completely different, but as we say here, “after the war lots of brave men make an appearance” so move aside people, I’m about to boast! Let’s see now. I’ve been running for pretty much 1 year and 5 months. Meanwhile I’ve broken some, I’ve repaired some, I learnt some more, I improved overall. It’s hard. It’s hard because I always want more, but the time that I can allow for training and the discipline necessary when it comes to sleeping, reco...