Live. Run. Live Some More.

Mela, improved edition 2019 De ceva vreme, tot fac postari sub denumirea asta pe Facebook, de la alergari, probleme amuzante sau dureroase, amintiri legate de sportul asta cu care ma indeletnicesc de ceva vreme. Cum necum, se potriveste perfect cu postarea asta. Pentru ca ce urmeaza sa va spun tine chiar despre viata de atlet si nu numai. Incepand cu 1 ianuarie anul asta mi-am impus sa am grija ce, cat si cand mananc. Contrar asteptarilor, scopul primordial nu a fost de a slabi, ci de a-mi ajuta corpul sa faca fata mai bine la antrenamentele si concursurile pe care mi le propusesem pentru acest an. Dar hai sa vi le enumar pe scurt si apoi detaliez separat. 1. O alimentatie sanatoasa care sa nu ma scoata cu carente la sfarsit de an, ca in ultimii ani. 2. Pusesem pe mine mai mult decat am pus de cand m-am apucat de alergat, pe motiv de stres si accidentari. 3. Urma sa ma las de anticonceptionale dupa foarte mult timp si imi era teama de reactia organismului. Desi pa...

Stiu ca va e teama de cat de mare o sa fie postarea asta asa ca m-am gandit sa sparg povestea despre Carpathia pe etape, sa fie veridic si conform concursului. Asa nu muriti nici voi de inertie si nici eu nu pierd detalii pe parcurs, nu de alta dar ar fi pacat – vorba mamei, a fost un ultramarathon de emotii. ETAPA 1. 6km. 280 dif nivel. Timp: 38 minute Noi am pornit de la ETAPA 0 pentru ca, ori am fost eu chioara, ori au schimbat oamenii ora de start pentru prima alergare – eu eram insa convinsa ca incepem de dimineata asa ca am luat cazare cu o zi inainte. Nu a fost mare problema. Dimpotriva, am experimentat si eu ce inseamna sa ai parte de ceva liniste si organizare inainte de unconcurs, ca prea sunt pe fuga tot timpul, ajung chiar inainte, agitata, sa ma asigur ca sunt toate bine, ca e totul pregatit. Eh, acum am avut timp berechet sa aranjez toate toalele ca la armata, pe jos pe langa zid in camera, pe zile, pe vreme, pe pana mea. Si a ramas timp si de plimbare si odih...