Live. Run. Live Some More.

Mela, improved edition 2019 De ceva vreme, tot fac postari sub denumirea asta pe Facebook, de la alergari, probleme amuzante sau dureroase, amintiri legate de sportul asta cu care ma indeletnicesc de ceva vreme. Cum necum, se potriveste perfect cu postarea asta. Pentru ca ce urmeaza sa va spun tine chiar despre viata de atlet si nu numai. Incepand cu 1 ianuarie anul asta mi-am impus sa am grija ce, cat si cand mananc. Contrar asteptarilor, scopul primordial nu a fost de a slabi, ci de a-mi ajuta corpul sa faca fata mai bine la antrenamentele si concursurile pe care mi le propusesem pentru acest an. Dar hai sa vi le enumar pe scurt si apoi detaliez separat. 1. O alimentatie sanatoasa care sa nu ma scoata cu carente la sfarsit de an, ca in ultimii ani. 2. Pusesem pe mine mai mult decat am pus de cand m-am apucat de alergat, pe motiv de stres si accidentari. 3. Urma sa ma las de anticonceptionale dupa foarte mult timp si imi era teama de reactia organismului. Desi pa...

Sa stiti ca mi-a luat atat sa scriu despre maratonul asta pentru ca sunt inca un pic pe un cloud no. 9 sa zic asa. Din categoria, sa mori tu ca l-ai facut. Adica chiar l-ai facut?  Am asteptat nenorocirea asta de maraton de 4 luni. Nu numai ca l-am asteptat, dar l-am si muncit, dupa ce la un moment dat eram la un pas sa il aman pentru la anul. Si acum ca s-a intamplat, parca s-a intamplat prea repede stiti ce spun? Bine daca ma intrebati pe la km 38 cred ca aveam alte pareri, dar dupa razboi multi viteji s-arata, asa ca dati-va la o parte ca-s cu pieptul in fata!!! Sa vedem. Alerg de fix un an si vreo 5 luni. In timpul asta am stricat si am reparat niste chestii, am aflat niste lucruri, am evoluat in altele, m-am imbunatatit overall. E greu. E greu pentru ca vreau mai mult, dar timpul pentru antrenamente si disciplina in multe de la somn, recuperare si nutrititie sunt greu de obtinut cand lucrezi 9 ore pe zi si pierzi cam 2 in trafic. E greu sa fi atlet corporatist (ce-a...